Aflat într-o vizită de lucru în capitala Belgiei, acolo unde s-a întâlnit cu premierul Alexander De Croo, președintele Klaus Iohannis a semnat un memorandum cu oficialul belgian privind implementarea tehnologiei reactoarelor nucleare care utilizează neutroni rapizi răciți cu plumb topit.
Memorandumul semnat miercuri între instituțiile de profil din Belgia, România, Italia și SUA are drept scop facilitarea implementării tehnologiei nucleare în ce privește dezvoltarea reactorilor mici si modulari rapizi, răciţi cu plumb (SMR-LFR), între următoarele entităţi active în domeniul energiei nucleare:
„RATEN (Regia Autonomă de Tehnologii pentru Energia Nucleară – din Mioveni, Argeş), ANSALDO NUCLEARE S.P.A. (din Genova, Italia) şi ENEA (Agenţia Naţională Italiană pentru Tehnologii Noi, Energie şi Dezvoltare Economică Durabilă) – parteneri în cadrul consorţiului FALCON, precum şi SCK CEN (Centrul de Studii privind Energia Nucleară – din Mol, Belgia) şi WESTINGHOUSE ELECTRIC COMPANY LLC (din statul Delaware, SUA) – alţi doi jucători cu experienţă în tehnologia reactorilor rapizi răciţi cu plumb (tehnologia LFR / (Lead-cooled Fast Reactor)”, precizează Administraţia Prezidenţială.
În domeniul energiei, mă bucur că a fost încheiat astăzi și un Memorandum de înțelegere privind tehnologia reactoarelor nucleare cu neutroni rapizi răciți cu plumb topit între instituțiile de profil din România și Belgia, respectiv alte trei instituții din Italia și Statele Unite, a spus la Bruxelles președintele Klaus Iohannis.
Întrebat și despre momentul în care am putea vedea primul reactor nuclear din România care să utilizeze tehnologia SMR, președintele Iohannis a precizat că am putea vedea asta în 2028 sau 2029, cu mențiunea că în primul rând tehnologia trebuie să fie sigură.
„În practică, noi credem că, în România, primul reactor modular mic, primul SMR, poate să funcționeze poate în 2028 sau 2029. Mai repede nu este realist să așteptăm ceva practic, dar, având în vedere, complexitatea tehnologiei despre care vorbim, cred că este un cadru destul de ambițios. Este cunoscut că, în zona de reactor nuclear, cercetarea este complicată și cred că un element important este securitatea acestor reactoare și, pentru a garanta o securitatea foarte, foarte bună, cercetarea, evident, va trebui să dureze un pic mai mult. Nu vorbim de un simplu transfer din uzul militar în uzul civil, fiindcă solicitările sunt, cum este ușor de înțeles, diferite și pretențiile de securitate, fezabilitate, sustenabilitate, sunt specifice domeniului energeticii civile”, a adăugat președintele Klaus Iohannis.
„Demonstrarea etapizată a tehnologiei LFR va necesita construcţia şi operarea unor instalaţii experimentale de suport si reactoare de demonstrare. Demonstratorul ALFRED (Advanced LFR European Demonstrator) și infrastructura experimentală de pe platforma Institutului de Cercetări Nucleare de la Piteşti – Mioveni (cu instalaţiile ATHENA şi CHEMLAB – aflate în construcţie şi alte patru în curs de contractare prin Programul POCIDIF) reprezintă repere-cheie luate în considerare în cadrul acestui MOU şi al viitorului parteneriat, plasând astfel România în prima linie a dezvoltatorilor de tehnologii nucleare de noua generaţie”, mai precizează Palatul Cotroceni.
Încântat să-l cunosc pe directorul general Peter Baeten și pe cercetătorii români care lucrează aici și care dezvoltă tehnologii nucleare sigure pentru energie, uz medical și combaterea schimbărilor climatice, a scris Klaus Iohannis pe o rețea de socializare.
Insightful visit to the Belgian Nuclear Research Centre @SCKCEN, leader in European nuclear research. Happy to meet director general Peter Baeten and the Romanian researchers working here, developing safe nuclear technologies for energy, medical use, & fighting climate change. pic.twitter.com/miPSx0UsR4
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 8, 2023
România, prin compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, este prima tara din Europa si a doua după Statele Unite ale Americii care face primii pași pentru implementarea în acest deceniu a primei centrale electrice NuScale VOYGR cu 6 module și o putere instalată de 462 MWe. Se estimează că centrala NuScale cu 6 module va asigura cca. 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcții, 2.300 de locuri de muncă în producție și va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an.
În decembrie 2022, RoPower și NuScale au semnat contractul pentru faza 1 a lucrărilor de inginerie și proiectare (FEED) pentru primul SMR din România, care include evaluarea impactului asupra mediului și investigația geotehnică de subsol, evaluarea amplasamentului preferat, fosta termocentrală de la Doicești și estimareaa costurilor specifice proiectului.
Despre acest proiect este așteptat să vorbească și John Kerry, reprezentantul special al preşedintelui SUA pe probleme climatice, care va participa la summitul de la București al Inițiativei Celor Trei Mări, din 6 – 7 septembrie
Compania Națională Nuclearelectrica SA este compania națională românească producătoare de energie electrică, termică și combustibil nuclear care funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deținând 82,49% din acțiuni, iar ceilalți acționari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013.
SNN operează prin Centrala Nucleară Cernavodă două unități nucleare CANDU, care sunt două dintre cele mai performante unități dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear și a finalizat ciclul integrat al combustibilului prin achiziția unei linii de procesare a concentratului de uraniu, în vederea susținerii proiectelor de investiții pe termen lung ale companiei.
Nuclearelectrica are un rol major la nivel național, contribuind cu peste 18% din energia nucleară la producția totală de energie și cu 33% la producția totală de energie fără CO2 din România. (detalii AICI)
CITIȚI ȘI: